DISTRIBUIȚI

Mai mulţi medici din America şi Italia au descoperit că starea pacienţilor pare să se deterioreze rapid după ce sunt intubaţi. Dr. Radu Ţincu spune că plasarea unui tub la nivelul traheei modifică tot ceea ce înseamnă fiziologia normală a aparatului respirator. Din Statele Unite şi până în Italia cea mai mare dilemă pe care o au medicii este legată de stabilirea momentului optim în care să intubeze pacienţii gravi cu noul COVID-19. Dacă la începutul epidemiei pacienţii care nu puteau respira erau trataţi după protocolul aplicat sindromului de detresă respiratorie şi erau intubaţi devreme, acum acest lucru este întârziat de medici cât de mult posibil. Ei au realizat că manifestările date de COVID-19 nu sunt la fel cu cele date de tulburările respiratorii obişnuite şi că plămânii nu sunt deterioraţi în acelaşi mod, ar fi mai puţin rigizi în cazul infecţiei cu SARS-Cov-2. Mulţi doctori spun că nu se mai pot baza pe protocolul obişnuit atunci când vine vorba să intubeze pacienţii cu COVID-19 aflaţi în stare gravă. Ei au descoperit că starea pacienţilor se deteriorează rapid după intubaţie, lucru care a dus în multe spitale la întârzierea folosirii aparatelor de ventilaţie, potrivit Mediafax. În Marea Britanie şi New York 80% dintre pacienţii intubaţi au murit. În loc să intubeze rapid medicii folosesc acum niveluri mai mici de suport de oxigen: canule nazale (tuburi mici în nări), măşti convenţionale sau mai sofisticate, oxigenare cu flux ridicat sau chiar plasează pacientul culcat pe burta pozitie care ajută plămânii. Se întâmplă deja la New York, unde au murit peste 10.000 de oameni. Şi dacă pacienţii ajung să aibă nevoie de un aparat de ventilaţie, acesta este reglat diferit pentru a furniza aer cu mai puţină presiune. Prima voce care a cerut cu disperare schimbarea protocoalelor cunoscute este medicul Cameron Sidell din New York.„Pacienţii COVID pozitivi au nevoie de oxigen, nu de presiune, au nevoie de ventilatoare, dar trebuie programate diferit! Protocolul în toate spitalele din ţara asta trebuie schimbat! Duceţi mesajul mai departe”, spune Dr. Cameron Kyle Sidell, medic ATI la Centrul Medical Maimonides din New York. „Această boală contestă tot ceea ce ştiam în urmă cu şase săptămâni. Azi nu ne grăbim să intubăm, intubaţia a devenit ultima soluţie, şi protocolul, odată ce i-am intubat se schimbă radical”, explică dr. David Farcy, preşedintele Academiei Americane de Medicină de Urgenţă.
Şi medicii din România sunt precauţi la intubare
Intubaţia este o procedură invazivă, riscantă, pe care o iau în calcul atunci când celelalte măsuri de terapie intensivă respiratorie au eşuat şi când se pune problema salvării vieţii pacientului. „Plasarea unui tub la nivelul traheei modifică tot ceea ce înseamnă fiziologia normală a aparatului şi a tractului respirator, pe de altă parte creşte riscul de infectare pentru că secreţiile pulmonare nu mai pot fi eliminate aşa cum ar trebui, mai ales că discutăm de pacienţi ce sunt plasaţi în comă. Trebuie să avem foarte mare prudenţă la parametri pe care îi setăm la ventilator, la volumele respiratorii, la presiunile respiratoriii (…). Trebuie să avem în vedere punerea pacienţilor în prone pozition, în poziţia pe burtă, pentru că în acest fel putem să eficientizăm şi să fructificăm zona exterioară a plămânului unde există o densitate mai mare de alveole”, spune dr. Radu Ţincu, medic primar ATI Toxicologie la Spitalul Floreasca. Medicii care tratează pacienţii cu COVID-19 încă nu au aflat în totalitate cum acţionează virusul la nivelul plămânilor. Cu siguranţă în viitorul apropiat protocoalele după care aceşti pacienţi sunt intubaţi şi ventilaţi vor fi adaptate special pentru ei.
Ce fel de activitate ar putea reduce riscul de complicaţii la COVID-19
O singură sesiune de exerciţii fizice, efectuată zilnic, poate creşte producţia unei molecule antioxidante importante, denumită EcSOD, contribuind la reducerea efectelor infecţiei COVID-19. Zhen Yan, un cercetător din cadrul Şcolii de Medicină a Universităţii Virginia, afirmă că efectuarea exerciţiilor fizice în mod regulat poate reduce riscul de sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA), o cauză majoră de deces în rândul pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 care provoacă COVID-19. Zhen Yan îndeamnă oamenii să facă zilnic mişcare, afirmând că ar putea fi un potenţial tratament pentru COVID-19. Omul de ştiinţă precizează că rezultatele cercetărilor medicale „susţin cu tărie” posibilitatea ca exerciţiile fizice să prevină sau, cel puţin, să reducă severitatea SDRA, care afectează între 3% şi 17% dintre toţi pacienţii cu COVID-19. Pe baza informaţiilor disponibile, Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA estimează că între 20% şi 42% dintre pacienţii spitalizaţi pentru COVID-19 vor dezvolta SDRA. Iar rata pacienţilor internaţi în terapie intensivă este estimată între 67% – 85%. Potrivit unor cercetări efectuate înainte de pandemie, aproximativ 45 la sută dintre pacienţii care dezvoltă SDRA mor. „Tot ceea ce auziţi acum este fie distanţarea socială, fie ventilatorul, ca şi cum tot ce putem face este fie să evităm expunerea, fie să ne bazăm pe un ventilator pentru a supravieţui dacă ne infectăm”, a spus Yan, citat de Neuroscience News. „Cealaltă parte a poveştii este că aproximativ 80% dintre pacienţii confirmaţi cu COVID-19 au simptome uşoare, fără a avea nevoie de suport respirator. Întrebarea este de ce? Descoperirile noastre despre o enzimă antioxidantă endogenă oferă indicii importante şi ne-au intrigat să dezvoltăm o nouă terapie pentru SDRA cauzat de COVID-19”, a afirmat acesta.
Substanţa neutralizează radicalii liberi dăunători
Acesta face referire la puternicul antioxidant EcSOD (extracellular superoxide dismutase), care neutralizează radicalii liberi nocivi, protejând ţesuturile oamenilor şi contribuind la prevenirea bolilor. Această substanţă este produsă în mod natural de către muşchii noştri, care o secretă în sânge, permiţând ajungerea ei la alte organe vitale, însă producţia sa este îmbunătăţită prin exerciţii cardio.
O scădere a nivelului acestui antioxidant este observată în mai multe boli, inclusiv bolile pulmonare acute, cardiopatie ischemică şi insuficienţă renală, afirmă Yan. Cercetările efectuate de acesta pe şoareci de laborator sugerează că blocarea producţiei EcSOD agravează problemele cardiace, în timp ce creşterea are un efect benefic. O scădere a nivelului acestui antioxidant este, de asemenea, asociată cu afecţiuni cronice, precum osteoartrita. Cercetările sugerează că doar o singură sesiune de exerciţii fizice creşte producţia de EcSOD, astfel că Yan îi îndeamnă pe oameni să găsească modalităţi de a face mişcare chiar şi păstrând distanţarea socială. „Nu putem trăi în izolare pentru totdeauna. Exerciţiile fizice regulate au mult mai multe beneficii pentru sănătate decât ştim. Protecţia împotriva acestei boli respiratorii severe este doar unul dintre numeroasele exemple”, a afirmat acesta.
Poate fi folosit în tratarea mai multor boli
Zhen Yan sugerează, de asemenea, că antioxidantul EcSOD poate fi folosit ca un potenţial tratament pentru sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA) şi multe alte probleme de sănătate. De exemplu, terapia genică ar putea fi utilizată într-o zi pentru a creşte producţia de antioxidant, astfel încât prezenţa sa protectoare în plămâni să fie sporită la pacienţii care se luptă cu COVID-19.
Totodată, cercetările au arătat că şoarecii de laborator cu boală renală cronică aveau mai puţine leziuni la nivelul rinichilor după ce au fost trataţi cu antioxidantul EcSOD de la oameni. Antioxidantul este deja propus şi ca o potenţială terapie pentru retinopatia diabetică, o complicaţie a diabetului care poate duce la orbire. Mai mult, EcSOD se poate dovedi benefic şi împotriva sindromului disfuncţional al mai multor organe, în care mai multe organe încep să nu mai funcţioneze. „Deseori afirmăm că exerciţiile fizice sunt medicamente. EcSOD a oferit un exemplu perfect că putem învăţa din procesul biologic al exerciţiului pentru a avansa în medicină”, a spus Yan în studiul publicat în Redox Biology.