DISTRIBUIȚI

Curtea Constituțională este așteptată să discute, miercuri, sesizarea lui Florin Iordache privind un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casație şi Justiție pe motiv că nu s-au constituit completuri specializate în corupție la această instanță. Vizate sunt Completurile de 3 judecători, care dau deciziile în primă instanță.
Raportul întocmit de judecătorul-raportor CCR Petre Lăzăroiu în ceea ce privește sesizarea referitor la completurile de trei judecători de la ÎCCJ este orientat spre admiterea acțiunii lui Florin Iordache, au declarat miercuri pentru G4Media.ro surse din cadrul Curții Constituționale. Dacă sesizarea va fi admisă de Curtea Constituțională, liderul PSD liviu Dragnea ar scăpa de condamnarea de anul trecut la 3 ani și jumătate și procesul s-ar relua de la zero.
Sesizarea la Curtea Constituțională a fost făcută de vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache, pe 25 martie, în perioada în care preşedintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, i-a delegat atribuțiile acestuia.
Iordache susţine în sesizare că există un conflict de natură constituțională între Înalta Curte şi Parlament, deoarece ÎCCJ nu a constituit completurile specializate așa cum prevede Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancționarea faptelor de corupție. Iordache a preluat în sesizare strategia avocaților în dosarul angajărilor fictive la Protecția Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare.
Jurisprudență Curtea Constituțională: atributul sesizării Curții nu poate fi delegat de președintele Camerei Deputaților
Florin Iordache reclamă ”refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorității legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație şi Justiție, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracțiunilor de corupție şi a infracțiunilor asimilate”.
De partea cealaltă, președinta instanței supreme Cristina Tarcea a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării făcute de Iordache, justificând, pe baza jurisprudenței CCR, că atributul sesizării Curții nu poate fi delegat de președintele Camerei Deputaților.
”Cu privire la cererea care formează obiectul dosarului nr. 642E/2019, vă rugăm să constatați inadmisibilitatea acesteia, întrucât nu a fost formulată de titularul dreptului de a sesiza Curtea Constituțională cu soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională, conform art. 146 lit. e) din Constituție, deoarece atribuția președintelui Camerei Deputaților de a sesiza instanța de contencios constituțional nu poate forma obiectul delegării, potrivit paragrafelor nr. 57 şi nr. 59 ale Deciziei Curții Constituționale nr. 538/2018”, a transmis Tarcea CCR.
La rândul său, PNL a cerut Curții Constituționale să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, în perioada în care îl înlocuia pe Liviu Dragnea, considerând că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale, motiv pentru care au înaintat şi o sesizare de neconstituționalitate, cu acest subiect.

Sesizarea liberalilor care vizează Regulamentul Camerei Deputaților va fi dezbătută în 7 mai de către CCR.

Legi care se bat cap în cap
Legea 78/2000 invocată de Florin Iordache prevede la articolul 29: ”Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.” Instanța supremă nu a constituit însă astfel de complete.

Pe de altă parte, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară prevede că „la începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora”. Cu alte cuvinte, spune instanța supremă, Colegiul de conducere „poate”, nu e obligat.

În plus, instanța supremă a explicat că există două decizii ale unor completuri de 5 judecători (deci definitive), care au stabilit că, la ÎCCJ, judecătorii Secției penale soluționează toate tipurile de dosare.