DISTRIBUIȚI

TVR este zguduită de scandaluri monstruoase de o bună perioadă de timp. Astfel, Televiziunea publică, pentru care fiecare român este obligat să plătească, fie că-și dorește sau nu, este repetentă când vine vorba de cenzură, audiențe și încasări și asta în condițiile în care pe post rulează și emisiuni imparțiale, chiar foarte bune.
Demisia Doinei Gradea, șeful politic al TVR
Președintele Comisiei pentru cultură de la Cameră, liberalul Gigel Știrbu, a solicitat ieri demisia președintelui-director general al televiziunii publice, Doina Gradea, precum şi a șefului știrilor TVR, Mădălina Rădulescu, pe motiv că în această instituție “se practică de ceva timp cenzura”.
“În televiziunea publică se practică de ceva timp cenzura, televiziunea publică a României a devenit oficină de partid, biroul de presă al PSD. Am atras atenția de nenumărate ori, în ultima perioadă, despre abuzurile care se petrec în această instituție a statului, finanțată exclusiv din banii cetățenilor români. Toate aceste abuzuri au culminat cu retragerea corespondentului televiziunii publice de la Parlament (…).

Îi solicit public demisia doamnei Doina Gradea şi doamnei directoare Rădulescu, de la știrile TVR. Este inadmisibil ce se întâmplă în televiziunea publică pe banii contribuabililor. Ați putut vedea şi dumneavoastră, acum o săptămână, că ministrul de Finanțe prezent în studioul TVR i-a urecheat efectiv pe conducătorii acestei instituții, pentru că au încercat să-şi facă datoria. A nu știu câta oară este când tragem acest semnal de alarmă”, a afirmat, ieri, Știrbu.

Cazul reporteriței Andreea Dumitrescu

Andreea Dumitrescu
În urmă cu aproximativ două zi, redactorii Pagina de Media au publicat o informație legată schimbarea funcției unei jurnaliste din interiorul TVR. Pentru că se pare că cenzura impusă de PSD a devenit politică de stat și în televiziunea publică, reporterița Andreea Dumitrescu a fost retrasă de la tratarea subiectelor legate de partidul lui Dragnea pentru că ar fi ”prea agresivă”.

Înainte de aceste evenimente, jurnalista acumulase deja doi ani de experiență pe postul ocupat și devenise responsabil de conducerea departamentului ce trata subiectele din Parlamentul României, Curtea Constituțională și pe cele legate de activitatea membrilor PSD. Până să facă parte din TVR, a mai lucrat patru ani în presă, tot pe domeniul politic.
Potrivit informațiilor Paginademedia.ro, Andreea Dumitrescu a fost chemată, [marți], la șefa știrilor, Mădălina Rădulescu. Conform acelorași surse, jurnalistei i s-a reproșat că ar fi „prea agresivă”. Ca atare, i s-a oferit o variantă de „compromis”: un alt domeniu de acoperit, și anume primăriile.

Datorită principiilor personale ale lui Dumitrescu, în momentul în care i s-a ”recomandat” schimbarea domeniului, aceasta a afirmat că își dă demisia. Din câte se pare, episodul a avut loc după o zi în care jurnalista a avut mai multe subiecte în buletinul de știri al zilei. Printre altele, fusese prezentă la Biroul Politic al PSD, unde i-a adresat câteva întrebări premierului Viorica Dăncilă.

Contactată de Pagina de Media, Dumitrescu a confirmat că ia în calcul demisia din TVR, deși s-a ferit să afirme motivele din spate. Șefa știrilor din Televiziunea Română a refuzat să dea informații suplimentare pe marginea subiectului. „Nu pot comenta în niciun fel informațiile pe care le dețineți”, a spus, scurt, jurnalista. Colegii din redacției a Andreei Dumitrescu au fost surprinși la aflarea veștii și au afirmat că jurnalista ”își face treaba” și ”se pricepe la PSD.”

Scandaluri în lanț în TVR
TVR este zguduită de mai multe scandaluri de o bună perioadă de timp. Astfel, Televiziunea publică, pentru care fiecare român este obligat să plătească, fie că-și dorește sau nu, este repetentă când vine vorba de audiențe și încasări și asta în condițiile în care pe post rulează și emisiuni foarte bune.
Din păcate, lipsa de promovare a acestora se reflectă şi în numărul mici de telespectatori care le urmăresc. Totuși nu cei mai performanți jurnaliști au cele mai mari salarii. În toamnă, Capital scria că a primit un mail de la mai mulți angajați ai Radio România, postul public de radio, tot cu buget de la stat, care sunt nemulțumiți de faptul că directorul, Georgică Severin ar fi dobândit postul strict din rațiuni politice şi că acesta ar avea un salariu de 30.000 de lei.

“Președintele Director General are cel mai mare salariu din istoria instituției, în condițiile în care veniturile sunt aproape în întregime provenite de la bugetul statului, acesta nu este prevăzut în Contractul Colectiv de Muncă, potrivit legii, ci s-a stabilit printr-un artificiu administrativ – aproximativ 30.000 de lei, la care se adaugă cheltuielile de protocol și deplasările internaționale fără rezultate cuantificabile.

Locuința RAAPPS de peste 100 mp este plătită din banii radioului și potrivit declarației de avere, președintele radioului deține 6 imobile, acuzau jurnaliștii RRA.

Scandalul salariului Laviniei Șandru
Un alt scandal monstru a fost declanșat de jurnaliștii de la Libertatea care au publicat salariile încasate de două dintre vedetele postului, Ionuț Cristache şi Lavinia Șandru. Ambii au amenințat că îi vor da în judecată pe cei care le-au publicat contractele. Și totuși sunt bani publici, deci cu toții avem dreptul să știm cum gestionează Televiziunea Publică, aproape falimentară, bugetul provenit de la statul român, adică de la plătitorii de taxe şi impozite.

Lavinia Șandru, 24.000 de euro, fără TVA, pentru trei luni de muncă
“Firma Laviniei Șandru a fost contractată pentru un număr de 12 episoade, difuzate o dată pe săptămână, sâmbăta, de la ora 16.00. SC Stratcom Media and Film se ocupă în totalitate de realizarea acestei emisiuni. Ea este livrată televiziunii publice, care nu face decât să o difuzeze. Un episod costă 2.000 de euro, bani primiți de firma Laviniei Șandru. Adică un total de 24.000 de euro, fără TVA, pentru trei luni de muncă.

Ciudățenia contractului este că se situează la limita superioară a plafonului de 25.000 de euro. Este o cifră importantă. Orice contract care depășește suma de 25.000 de euro trebuie adus în discuția Consiliului de Administrație. Orice este sub 25.000 de euro poate fi decis de către conducerea executivă a TVR, fără a mai da socoteală cuiva. La expirarea celor 3 luni de contract, acesta poate fi reluat, tot fără a ajunge în atenția Consiliului de Administrație”, scriu jurnaliștii de la Libertatea.

Conform unor surse, pentru a obține acest contract extrem de profitabil, ar fi pus o vorbă bună chiar Darius Vâlcov, fostul soț al Laviniei Șandru şi un apropiat al lui Liviu Dragnea.

PNL a cerut comisie de anchetă la TVR
În urmă cu două săptămâni, PNL a solicitat constituirea unei comisii de anchetă privind modalitatea de încheierea a unor contracte de colaborare cu terțe persoane şi a modului de angajare şi efectuare a cheltuielilor din bani publici în executarea contractelor de colaborare la Societatea Română de Televiziune.

Doina Gradea, sluga PSD
Deputatul clujean Adrian Oros a punctat câteva dintre acuzațiile aduse directorului general al TVR, Doina Gradea, numită și ținută în funcție de PSD.

Șapte membri din Consiliul de Administrație al Societății Române de Televiziune au transmis o scrisoare membrilor Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă din Parlament, în care arată lipsa de transparență din instituția publică.
Cei șapte membri ai C.A. al SRTV, semnatarii scrisorii – Liviu Brătescu, Monica Ghiurco, Sorin Ilieșiu, Dan Lazea, Hajnalka Nagy-Debreczeni, Cristian Vasile Petcu şi Christel Țopescu susțin că președintele-director general al TVR, Doina Gradea, nu consultă Consiliul cu privire la deciziile și acțiunile întreprinse în cadrul TVR-ului.
Niciun conducător de instituție nu are dreptul să refuze să pună la dispoziție toate informațiile care au legătură cu cheltuirea banilor publici. Dimpotrivă, Legea nr. 544/2001 îl obligă pe orice şef de instituție publică să pună la dispoziția oricărei persoane interesate, membru CA sau nu, informațiile privind cheltuielile publice.
Citește și: Laura Codruța Kovesi se apropie cu încă un pas de obținerea funcției de procuror-șef al Parchetului European. Ea va fi propunerea înaintată președintelui Parlamentului European, după ce a primit cele mai multe voturi în Comisiile LIBE și CONT
Cheltuirea banului public se realizează la TVR iresponsabil si netransparent. Membrii Consiliului de Administrație au solicitat repetat să vadă condițiile contractuale ale colaborării cu anumite persoane/firme producătoare de conținut/emisiuni pentru TVR, însă accesul membrilor CA la aceste informații a fost mereu refuzat invocându-se clauzele de confidențialitate din contracte.
Televiziunea Națională nu este proprietatea grupurilor de interese.
Doina Gradea, Președinte-Director General al SRTV, nu înțelege misiunea televiziunii publice și consideră că jurnaliștii nu trebuie să critice partidele aflate la putere.
La TVR se fac angajări pe criterii netransparente care nu sunt aduse nici măcar la cunoștința membrilor Consiliului de Administrație al SRTV.
Surse media spun că moderatorul Ionuț Cristache primește de la TVR un salariu brut de 36.550 de lei pe lună, plus bonusuri de audiență.
La TVR nu se respectă independența editorială a jurnaliștilor, există tentative de cenzură, intimidare și ingerințe politice în activitatea editorială favorabile PSD-ului.
Televiziunea publică plătește din banii contribuabililor sume uriașe invitaților permanenți și colaboratorilor care participă la emisiunea “Romania 9”, realizată de jurnalistul Ionuț Cristache (ianuarie-octombrie 2018: Ion Cristoiu – invitat 9.570 euro, Marius Pieleanu – invitat 8.097 euro, Radu Soviani – invitat 5.586 euro, Mircea Dinescu – invitat 15.149 euro, Cristian Gheorghe – invitat 8.774 euro).
Doina Gradea se ascunde în spatele clauzei de confidențialitate a contractelor încheiate, îngrădind astfel transparența cheltuirii banului public.
Doina Gradea este acuzată de membri ai Consiliului de Administrație că nu a detaliat nici cheltuielile exorbitante cu contractele pentru Festivalul Cerbul de Aur, în condițiile în care banii au fost alocați în întregime prin aprobarea sa direct.
Au fost semnalate discrepanțele salariale între angajații cu aceleași atribuții, sau între angajații instituției şi colaboratori – persoane fizice sau juridice.