DISTRIBUIȚI

Președintele Consiliului Național de Combatere a Discriminării, Csaba Asztalos, a declarat, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că Budapesta, prin programul de investiții derulat în Transilvania și pe baza unei strategii naționale adoptate în 2011, ”în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”. Asztalos vorbește despre pericolul dezechilibrului regional în lipsa infrastructurii de transport și a dezvoltării în ritm mai accelerat a Transilvaniei, dar și despre măsurile pe care Ungaria le ia în locul României pentru maghiarii ardeleni.
(…) Europa Liberă: Circa 50 la sută dintre români nu au încredere în maghiari și cei mai mulți privesc cu suspiciune felul în care Ungaria îi ajută pe maghiarii din Ardeal. Ar putea fi acest ajutor pretext pentru un conflict viitor?
Asztalos Csaba: „Eu îmi exprim speranța că nu, dar, desigur, în mentalul colectiv din România maghiarul a apărut întotdeauna ca fiind un pericol și s-a exprimat elementul de neîncredere în mod constant. Înainte de 1989, național-comunismul s-a construit pe acest element de pericol. Avem o lipsă de conciliere istorică. Întotdeauna ne folosim de acele evenimente istorice care ne sunt utile nouă, unei comunități sau alteia, nu am reușit să ne cerem scuze pentru faptele reprobabile pe care le-am săvârșit unii împotriva celorlalți de-a lungul istoriei și, practic, dialogul româno-maghiar, după integrarea României în UE, a scăzut spre inexistent în acest moment. Dacă ne uităm la societate, în general, vedem că spațiile în care maghiarii și românii ar putea să se întâlnească au cam dispărut: locurile de joacă, spațiile unde poți să socializezi. Pentru că doar dialogând și socializând zi de zi poți să anihilezi sau să dobori aceste prejudecăți și stereotipuri”
Europa Liberă: Vreți să spuneți că s-a prefigurat deja o izolare a comunității maghiare din cauza acestei lipse de spațiu comun?
Asztalos Csaba: „Sunt mai multe cauze care au condus cel puțin la această percepție. Sunt sociologi, analiști, care în ultima vreme vorbesc, sau au ajuns la concluzia că distanța între cele două comunități a crescut.”
Europa Liberă: În ultimii doi ani, Asociația pentru spațiul media transilvănean, care are o redacție cu circa 10 oameni, a primit 10 milioane de euro de la Budapesta. E sănătoasă această investiție?
Asztalos Csaba: „Probabil că ar trebui să-i întrebați pe cei care folosesc investiția. Din punctul meu de vedere, repet, statul român are anumite obligații cu privire la propriii cetățeni și, în primul rând, are obligația de a asigura mass-media de limbă maghiară pentru comunitatea maghiară.Dacă vă uitați în Strategia Națională a Ungariei, adoptată în 2011 de Parlamentul Ungariei, cu privire la maghiarii din bazinul carpatic, veți vedea că există un capitol distinct cu privire la mass-media, cu obiective și ținte, și că e vorba despre investiții în tot bazinul carpatic, nu doar în România.
„Mass-media este instrumentul principal de creare, de construire a identității unice maghiare în bazinul carpatic”. Doar citez, cu aproximație, din strategia respectivă. Adică nu este o noutate. Văd, mai nou, că în România unii analiști se trezesc acum, după nouă ani, că Ungaria investește în mass-media de limbă maghiară în România sau, în general, în bazinul carpatic.
A fost un scop declarat din 2011, este un act public prin care s-a realizat acest lucru. Dar comunitatea maghiară, și în aceeași măsură și comunitatea română, are nevoie de o mass-media independentă. Este evident că avem nevoie de o mass-media independentă și este o temă de discuție, inclusiv în comunitatea maghiară”.
Europa Liberă: Cât de independent poate fi un trust mediatic, atâta vreme cât el e finanțat cu bani guvernamentali?
Asztalos Csaba: „Dacă întrebați managerii acestui trust mediatic, veți afla că nimeni nu le spune ce să scrie. Pe de altă parte, dacă veți citi, nu veți simți acele elemente ale presei care fac din presă câinele de pază al democrației. Este o temă de dezbatere.
Comunitatea maghiară în sine ar trebui să fie capabilă să aibă propria mass-media, nefinanțată dintr-o parte sau alta. Și, în acest sens, vedem că foarte puține entități media de limbă maghiară vin din zone care sunt finanțate, să zicem așa, în mod independent, adică fără a putea fi legate de un element sau altul. Presa de limbă minoritară este diferită de cea de limbă majoritară, unde avem alte condiții. Ca atare, ea ar trebui să fie finanțată cumva, în mod indirect sau direct, de statul român, până la urmă.”
Europa Liberă: Adică, sugerați că, de fapt, statul ungar suplinește ceea ce statul român nu face pentru minoritatea maghiară din Transilvania?
Asztalos Csaba: „În foarte multe puncte. Am cerut Universitate în limba maghiară și nu am primit. Așa că statul ungar a înființat Universitatea Sapientia; am cerut televiziune în limba maghiară. Nu am primit. Așa că a venit statul maghiar și a înființat entitățile de media.
Am cerut la Universitatea de Medicină din Târgu-Mureș să avem și predare în limba maghiară. Această Universitate de Medicină din Târgu Mureș a fost înființată de Regele Mihai, ca universitate cu predare exclusivă în limba maghiară, și astăzi s-a ajuns acolo încât nu se respectă Legea Educației și nu s-a înființat linia de predare în limba maghiară, nu poți să faci practică bilingv în acest moment.
Așa că oamenii se gândesc să creeze o altă universitate de medicină în limba maghiară. Din nou, tot ce v-am spus înseamnă, cumva, autoizolare, dacă doriți, nu neapărat în sensul peiorativ. Am solicitat anumite bunuri, retrocedări de imobile, unele le-am primit, altele nu, altele sunt renaționalizate. Ani la rând statul maghiar a investit în infrastructura imobiliară, școlară, socială, grădinițe etc.
Am solicitat, la un moment dat, administrarea unui stadion în Sfântul Gheorghe, adică așa cum s-a făcut și în cadrul altor localități. S-a refuzat, a decis guvernul că are să finanțeze cu nu știu câte milioane de euro construcția unui nou stadion, ca atare se lucrează la acest lucru, și pot să vă dau multe alte exemple în care statul român, într-un fel sau altul, a închis ușa, câte o dată chiar în nas, comunității maghiare.
Mă întreb eu, de exemplu, legat de liceul romano-catolic din Târgu-Mureș, vedem că suntem luați de proști, practic. Inițial s-a spus că nu se poate înființa pentru că nu s-a respectat legea, adică nu s-a făcut după cum s-a cerut, după care s-a transferat decizia la nivel local, s-a înființat, și din nou este contestat. Care este procedura prin care o comunitate care dorește să-și reînființeze o unitate școlară o poate face?
Pentru că aici e vorba de viața unor copii până la urmă. Din nou, nu se poate. La fel, aș putea să dau foarte multe exemple în care există, nu înțeleg de ce, o abordare în care parcă se interpretează cum nu se pot face lucruri sau cum nu se pot aplica drepturile minorităților naționale în România.
Acuma vorbesc în speță de maghiari. Sunt exemple și de bune practici, dar am văzut, de exemplu, un studiu cu privire la rezultatele de la BAC ale elevilor care au terminat clasele cu predare în limba maghiară anul trecut. 29 la sută dintre ei au picat examenul de limbă română, în comparație cu 9 la sută, secția română, adică o diferență de 20 la sută.
Media generală la examenul de limbă română este 5,6, la secția maghiară, pentru cei care au promovat limba română. Este o problemă uriașă pentru comunitatea maghiară modalitatea în care se predă limba română. Din nou, statul maghiar finanțează meditațiile la limba română în Harghita și Covasna și o face de ani de zile. Finanțează și meditațiile de matematică.
Cel mai mare stres pentru un copil maghiar este să învețe româna sau să promoveze examenul de limbă română, dar pentru că l-am promovat nu înseamnă că l-am și învățat. Studiile în piața muncii arată că avem o discriminare destul de importantă, 15-20 la sută salarii mai mici pentru maghiari, pentru că nu vorbesc limba română. Și, din nou, revenim la autosegregare, caută locuri de muncă la firme unde se vorbește în interior limba maghiară, tocmai pentru a nu fi expuși, deseori, hărțuirii. Și atunci, ce face statul român?
Menține de 30 de ani același sistem de predare a limbii române, care e falimentar, merge pe vechea abordare, trebuie să cunoști limba română, altfel nu ești loial statului român. Da, este important să înveți limba română, este o obligație cetățenească s-o înveți, dar tu, stat român, răspunzi de acest lucru. Dar atunci generează o politică publică prin care poți să atingi acest scop. Altfel, avem din nou izolare și segregare”
Europa Liberă: Se ridicau două probleme interesante. Prima dintre ele e aceea că statul ungar preia din atribuțiile statului român, pentru a ridica standardul de viață al comunității maghiare din Transilvania. Până unde poate merge această substituție?
Asztalos Csaba: „Statul de rudenie, Ungaria, nu abordează în acest fel, cum că ar prelua anumite sarcini, ci efectiv abordează acest subiect ca o strategie națională, pe care a adoptat-o în 2011.”
Europa Liberă: Dar așa este. Preia din atribuțiile statului român.
Asztalos Csaba: „Exact, în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat. Nu doar în România. La fel face în Serbia, în Vojvodina, ceea ce, pentru comunitate, este un lucru benefic.
Pentru că transferă inclusiv drepturile sociale, acum chiar se simte că se construiește o identitate. Care sunt efectele în statul de cetățenie începem să vedem: crește distanța între comunități – stat de cetățenie. Adică, aici, din punctul meu de vedere, din nou, până unde poate merge? Până unde se permite. ”