DISTRIBUIȚI

Noul agent guvernamental al României pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Viorel Mocanu, a prezentat informații false instanței de la Strasbourg, în încercarea de a-l ajuta pe reclamantul Liviu Dragnea. Liderul PSD a atacat la Strasbourg sentința de condamnare în dosarul Referendumul, unde a primit doi ani de închisoare cu suspendare.
Principala reclamație formulată de Liviu Dragnea, în dosarul în care România este reprezentată de Viorel Mocanu, se referă la faptul că după pronunțarea sentinței şi înainte de motivarea acesteia, doi dintre cei cinci magistrați care l-au condamnat definitiv, Livia Stanciu şi Luminița Zglimbea, au apucat să se pensioneze, astfel încât aceștia nu au mai semnat motivarea sentinței. În locul lor, potrivit legii, a semnat preşedintele Înaltei Curți, Cristina Tarcea. Dragnea susţine că astfel nu a avut parte de un proces echitabil.
O altă reclamație a lui Liviu Dragnea se referă la faptul că motivarea sentinței sale a fost redactată de către magistratul-asistent care a participat la proces, Veronica Junger, şi nu de către unul dintre cei cinci judecători din complet. Şi în acest caz, Dragnea susţine că nu a avut parte de un proces echitabil.

Ce spune legea
Procedura de redactare şi motivare a sentințelor este prevăzută în trei acte normative: două legi şi un regulament. Codul de procedură penală stabilește cadrul general, valabil pentru toate instanțele: motivarea sentinței se redactează de către unul dintre magistrații care au participat la judecarea cauzei şi se semnează la final de către toți ceilalți. În cazul în care unul dintre judecători nu poate semna, în locul lui semnează preşedintele de complet sau, dacă acesta din urmă nu poate semna, atunci semnează preşedintele instanței.

O situaţie particulară există însă la Înalta Curte de Casație şi Justiție, unde de gestionarea administrativă a dosarului nu se ocupă grefierii, ci magistrații-asistenți, care sunt tot magistrați de carieră şi, în plus, au şi un vot consultativ în stabilirea sentințelor. Printr-o normă derogatorie de la Codul de procedură penală, Legea privind statutul magistraților prevede că, strict în cazul Înaltei Curți, la solicitarea președintelui de complet, motivarea sentinței o poate redacta şi magistratul-asistent care a participat la soluționarea cauzei. Această prevedere este preluată întocmai şi în Regulamentul de funcționare al Înaltei Curți, unde sunt prevăzute în detaliu atribuțiile magistraților-asistenți.

Ce spune Viorel Mocanu
În punctul de vedere transmis la CEDO, document făcut public de Hotnews, Viorel Mocanu susţine că „potrivit jurisprudenței Curții Constituționale a României, în deplină consonanță cu practica CEDO”, prevederile din Legea privind statutul magistraților şi din Regulamentul Înaltei Curți care permit magistraților-asistenți să redacteze motivarea sentințelor „încalcă normele Codului de procedură penală şi afectează grav dreptul la un proces echitabil”.

Această informație este pur şi simplu falsă!
În primul rând, pentru că Curtea Constituțională nu judecă niciodată prevederi dintr-un regulament, ci doar din legi şi ordonanțe. În al doilea rând, potrivit bazei de date a Curții Constituționale, Legea privind statutul magistraților a fost atacată de 194 de ori la CCR, dar articolul care permite magistraților-asistenți de la ICCJ să redacteze motivări a fost atacat o singură dată, în toamna anului 2015. Iar printr-o decizie din 5 mai 2016, CCR a respins sesizarea ca inadmisibilă, deci nici măcar nu a mai judecat-o pe fond.
Deși invocă jurisprudența CCR, Viorel Mocanu nu a indicat nicio decizie conform căreia implicarea magistraților-asistenți în redactarea motivărilor ar încălca Codul de procedură penală şi ar afecta grav dreptul la un proces echitabil.

Cine este Viorel Mocanu
Viorel Mocanu s-a făcut remarcat ca avocat prin faptul că i-a reprezentat în instanţă pe Florin Salam şi pe Oana Zăvoranu. De asemenea, a făcut parte din echipa de avocați care l-a apărat pe fostul primar general Sorin Oprescu, trimis în judecată pentru corupție. Viorel Mocanu a fost angajat şi de Rovana Plumb pentru dosarul Belina, însă n-a mai fost nevoit să pledeze în fața instanței, după ce majoritatea PSD-ALDE din Parlament a refuzat să-i ridice imunitatea Rovanei Plumb.