DISTRIBUIȚI

Walter Model a fost comandantul pe care Hitler s-a putut baza în orice circumstanţe şi care a fost în mijlocul celor mai dificile momente ale Wehrmacht-ului pe Frontul de Est. Condamnat pentru crime la sfârşitul războiului, a decis să se sinucidă.

„Îl descriu ca fiind un soldat curajos şi neobosit care ştie situaţia de pe front, ştie să-şi folosească abilităţile în bătălie, deci se bucură de încrederea soldaţilor. Model a fost cel mai potrivit general pentru a realiza sarcina extrem de dificilă de a restaura partea centrală a Frontului de Est”, a scris Heinz Guderian în cartea sa Panzer Leader.

La sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, Model a ordonat ca toate documentele personale să fie arse, lăsând în urmă foarte puţine informaţii despre viaţa sa. Ce se ştie e că Walter Model s-a născut la 24 ianuarie 1891, în oraşul Genthin, într-o familie de profesori lutherani, scrie War History Online.

Primele impresii ale artei războiului şi înrolarea în armată
Avea un fizic slab, îi plăceau istoria şi latina şi era într-un cerc literar. În 1906, când încă era la gimnaziu în Naumburg (Saale), Model a avut prima impresie a artei războiului.

La scurt timp după aceea, Model s-a înscris în şcoala de ofiţeri din Neisse (acum Nysa, Polonia), fiind candidat pe postul de ofiţer în Regimentul 52 de Infanterie von Alvensleben. În ciuda condiţiilor dure, a rezistat celor doi ani de antrenament şi, pe 22 august 1910, a terminat şcoala, devenind locotenent în armata prusacă.

În timpul instruirii, Model şi-a făcut prieteni şi a fost apreciat pentru caracterul său de persoană directă şi ambiţioasă. Nu se temea să se contrazică cu ofiţeri de rang mai înalt, îşi apăra poziţie şi era capabil de remarci sarcastice. Model şi-a păstrat aceste calităţi în întreaga sa carieră militară.

Walter Model înaintea celui de Al Doilea Război Mondial
Tânărul ofiţer a participat la bătălii în timpul Primului Război Mondial pe Frontul Vestic, făcând parte din Regimentul 52 de Infanterie. A fost rănit de câteva ori şi a primit medalii, dar mai ales, şi-a clădit reputaţia de ofiţer serios şi muncitor.

La momentul capitulării Germaniei, Walter Model era căpitan al Diviziei 36 de Rezervă. După război, şi-a continuat cariera militară la Sediul Generalilor din Germania.

În 1921, Walter s-a căsătorit cu Herta Huyssen, cu care a avut trei copii: Hansgeorg, Hella şi Christa. Walter Model nu a discutat niciodată despre război sau politică cu familia şi prietenii.

Al Doilea Război Mondial i-a format cariera, dar a dus la un sfârşit tragic
În 1939, Walter Model avea rangul de general maior al Corpului de Armată al 4-lea, care a luat parte la invadarea Poloniei. În anul următor, la conducerea Armatei a 16-a, a luat parte la campania în Franţa. Apoi a preluat comanda Diviziei Panzer a 3-a.

În acest timp, la Walter Model exista o atitudine duală. Soldaţii din unităţile sale îl respectau şi îl apreciau pentru determinarea şi exigenţa sa. Totuşi, ofiţerii subalterni erau nemulţumiţi că, în situaţii de urgenţă, Model acţiona singur şi rar coordona şi dădea ordine.

Pe 22 iunie 1941, făcând parte din Grupul Central, Walter Model a intrat în război pe Frontul Estic. Divizia sa a avansat ca avangardă al Grupului 2 de blindate al generalului Heinz Guderian, trecând prin defensivele sovietice la Brest, Baranovichi şi Rogachev.

Deja pe 9 iulie, ca recunoaştere a meritelor, Model a primit Crucea de Cavaler a Crucii de Fier.

După ce Smolensk şi Kiev au fost capturate, a devenit comandantul Corpului 41 motorizat. După aceea, a luat parte la Operaţiunea Typhoon, în cursul căreia, trupele germane au reuşit să se apropie de Moscova.

După ce Armata Roşie a reuşit să împingă trupele germane spre vest, Hitler a retras mai mulţi generali. De aceea, la începutul lui 1942, Walter Model a fost numit comandantul Armatei a 9-a. Personalitatea sa a atras atenţia lui Hitler datorită credinţelor şi filosofiei de viaţă. Aşa a fost numit „fochistul lui Hitler”, Walter lăsând în urmă pământ pârjolit şi munţi de cadavre de civili.

În timpul procesului de la Nürnberg, au fost aduse numeroase dovezi ale cruzimii Armatei a 9-a, în special în timpul bătăliei din apropierea localităţii Rzhev. Mii de civili au fost omorâţi ca urmare a manevrelor lui Model.

După ce s-a retras din Rzhev, Walter Model a luat parte la Operaţiunea Citadel, o ofensivă în apropiere de Kursk. Aceasta a reprezentat prima mare înfrângere a lui Model, care i-a scos în evidenţă slăbiciunile. Totuşi, capacitatea sa de a construi o defensivă eficientă a fost utilă pentru Hitler în ultimii ani ai războiului.

În ianuarie 1944, Model a preluat comanda Grupului Nord, care avea probleme din cauza ofensivei sovietice în regiunea Leningrad. A reuşit temporar să oprească atacul ruşilor, iar pentru aceasta a fost promovat, devenind cel mai tânăr feldmareşal din Wehrmacht.

În următoarele şase luni, Model se afla în diferite părţi ale Frontului de Est pentru a elimina erori în defensivă şi a asigura retragerea trupelor germane. Pe 17 august, a primit ordin să preia controlul Frontului de Vest şi, de asemenea, a primit diamante pe Crucea de Cavaler a Crucii de Fier.

Pe Frontul de Vest a făcut primele greşeli majore, iar Aliaţii au capturat podul de la Remagen. Nu a pierdut doar mii de soldaţi, ci şi încrederea lui Hitler.

Apoi, înfrângerile au devenit tot mai frecvente, iar finalul războiului se apropia. Când a auzit că sovieticii l-au condamnat cu crime de război pentru moartea a 77.000 de oameni în lagărele de concentrare din Letonia şi deportarea a 175.000 de oameni, Walter Model a decis să nu aştepte execuţia. Pe 21 aprilie 1945, Walter Model s-a sinucis împuşcându-se în cap în pădurea dintre oraşul Duisburg şi satul Lintorf. A fost îngropat chiar în acel loc.

Totuşi, după 10 ani, mulţumită fiului său Hansgeorg, Walter Model a fost reîngropat într-un cimitir militar de lângă oraşul Vossenak.